Sursă: Newsbv.ro
Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a declarat că prețurile energiei electrice din România ar putea crește cu 10-15% dacă criza de la Cernavodă se va prelungi. El a explicat că situația actuală de pe piața regională, în care importurile de energie sunt la prețuri ridicate, ar putea avea un impact direct asupra facturilor consumatorilor.
Citește și: Elevii nu merg la cursuri luni, 5 octombrie, pentru Ziua Educației
Bușoi a menționat că, în cazul unei crize de scurtă durată, efectul asupra prețurilor va fi marginal, însă o criză prelungită ar putea duce la creșteri mai semnificative, în special la renegocierea contractelor. El a subliniat că, în prezent, prețurile de pe piața zilei următoare sunt de aproximativ 2-2,5 ori mai mari decât cele din contractele bilaterale, dar aceste diferențe nu vor avea un impact major dacă situația se va rezolva rapid.
Impactul prelungirii crizei asupra facturilor românilor
În cazul în care criza energetică va dura mai mult de două săptămâni, există riscul ca facturile la energie ale consumatorilor să crească cu până la 15%. Bușoi a explicat că această estimare depinde de evoluția prețurilor pe piețele regionale și de durata efectivă a crizei.
- Criza de la Cernavodă a început în urmă cu câteva zile și continuă să afecteze producția de energie nucleară.
- Prețurile de pe piața de energie sunt de două până la două și jumătate ori mai mari decât cele din contractele bilaterale.
- Producția de energie din grupul Rovinari 4 este păstrată ca rezervă, dar nu este utilizată în prezent din motive economice.
- Capacitatea de rezervă de energie hidro este folosită pentru reducerea importurilor, însă cu atenție, din cauza condițiilor meteorologice.
- În cazul unei crize prelungite, prețurile pot crește semnificativ, afectând bugetele gospodăriilor și companiilor.
Reacțiile oficiale și măsurile de rezervă ale României
Cristian Bușoi a precizat că, dacă situația de la Cernavodă va dura mai mult de două săptămâni, autoritățile vor putea activa capacitățile de rezervă, precum grupul energetic Rovinari 4, cu o putere disponibilă de aproximativ 300 MW. El a adăugat că pornirea acestui grup nu este justificată economic în prezent, din cauza costurilor ridicate generate de prețul carbunelui și certificatelor de CO2.
De asemenea, el a avertizat că utilizarea resurselor de apă din lacurile de acumulare trebuie făcută cu prudență, pentru a evita epuizarea rezervelor în condițiile în care precipitațiile din toamnă nu sunt garantate. În cazul unei crize prelungite, autoritățile vor putea folosi și alte măsuri pentru a asigura stabilitatea sistemului energetic.
În concluzie, dacă situația de la Cernavodă se va menține, consumatorii români pot resimți o creștere a facturilor, însă autoritățile sunt pregătite să gestioneze situația și să activeze resursele de rezervă dacă va fi nevoie.