Guvernul a publicat lista firmelor care dețin avize tehnice de racordare (ATR) pentru proiecte energetice, în contextul anunțului privind transparența sectorului energetic din România.
Documentul arată că peste 1.400 de proiecte au avize de racordare, însumând o putere totală planificată de aproximativ 80.000 MW. Aceasta reprezintă de aproape zece ori mai mult decât necesarul actual de energie al țării, estimat la 9.000 MW.
Citește și: Elevii nu merg la cursuri luni, 5 octombrie, pentru Ziua Educației
Lista include peste 1.000 de titulari – companii private, firme cu capital de stat, municipalități și alte entități – care dețin cumulativ cel puțin 1 MW fiecare. Guvernul precizează că aceste proiecte sunt în diverse stadii, de la avize recente, la contracte de racordare, lucrări în execuție sau capacități deja puse în funcțiune.
Ce semnale transmite supradimensionarea proiectelor energetice?
Analiza realizată pe un eșantion de 722 de firme, reprezentând 72.000 MW din capacitatea totală, relevă că:
- 76% dintre companii aveau cifră de afaceri zero în 2024
- doar 37 de firme depășeau pragul de 100 de milioane de lei cifră de afaceri
- 78% dintre firme nu aveau niciun angajat
- doar 15 companii aveau peste 250 de angajați
Impactul supradimensionării proiectelor asupra sectorului energetic
Guvernul subliniază că situația reflectă un moment de etapă și cuprinde proiecte în diverse faze, de la avize recent emise, la lucrări în curs de execuție sau capacități deja funcționale. Reprezentanții oficiali atrag atenția asupra riscurilor generate de aceste proiecte supradimensionate, care pot bloca accesul în rețeaua energetică și pot duce la investiții inutile.
Reacțiile oficiale indică faptul că autoritățile vor monitoriza atent evoluția acestor proiecte și vor evalua necesitatea ajustării planurilor de dezvoltare energetică, pentru a evita supraestimarea capacităților și pentru a asigura o gestionare eficientă a resurselor.
De asemenea, specialiștii atrag atenția asupra faptului că multe dintre firmele implicate nu au activitate economică sau angajați, ceea ce ridică întrebări despre realitatea și sustenabilitatea acestor proiecte. În plus, supradimensionarea poate avea consecințe negative asupra prețurilor și stabilității sistemului energetic național.
Analiza oficială și publicarea listei sunt considerate pași importanți în transparența sectorului energetic, însă rămâne de văzut cum vor fi gestionate aceste proiecte pentru a evita riscurile de supraofertă și pentru a asigura o dezvoltare echilibrată a infrastructurii energetice din România.