Conform datelor Eurostat, seceta din 2024 a avut un impact major asupra suprafeței de teren din România, fiind printre cele mai afectate țări ale Uniunii Europene.
Suprafața afectată de secetă în România a crescut de la 10.180 km² în 2023 la 41.011 km² în 2024, reprezentând o expansiune semnificativă. În același timp, Italia a înregistrat o creștere de la 2.860 km² la 31.752 km², iar Bulgaria de la 4.302 km² la 22.061 km².
Citește și: Autobuzele RATBV de pe liniile 2B și 9 vor circula pe traseu deviat
Impactul secetei asupra terenurilor agricole din Brașov și România
Datele Eurostat evidențiază o tendință alarmantă în extinderea zonelor afectate de secetă, în contextul schimbărilor climatice. În 2018, suprafața afectată a fost de 520.817 km², iar în 2022 a ajuns la 558.313 km².
- Suprafața totală afectată în UE a crescut de la 155.432 km² în 2023 la 156.703 km² în 2024.
- România a înregistrat o creștere de peste patru ori a terenurilor afectate, de la 10.180 km² la 41.011 km².
- Italia și Bulgaria au avut cele mai mari creșteri procentuale, afectând zone vaste din teritoriul lor.
- Media pe 10 ani arată o tendință de creștere a suprafeței afectate, în ciuda valorilor mai scăzute din 2023 și 2024.
Contextul european și consecințele asupra ecosistemelor
Eurostat monitorizează în mod regulat progresele UE în atingerea Obiectivului de Dezvoltare Durabilă 15, parte a Agendei 2030 a ONU, care vizează protejarea ecosistemelor și combaterea deșertificării. În 2023, 39% din terenul UE era acoperit de păduri, cele mai extinse fiind în Finlanda (66,5%) și Suedia (62,4%).
În România, ponderea pădurilor era de 29,3%, conform datelor Eurostat, indicând o situație de vulnerabilitate în fața fenomenului de secetă și degradare a solului. Creșterea suprafeței afectate de secetă are consecințe directe asupra biodiversității și agriculturii locale, inclusiv în județul Brașov.
Autoritățile și specialiștii atrag atenția asupra necesității implementării unor măsuri de adaptare la schimbările climatice pentru reducerea impactului secetei și protejarea resurselor naturale ale țării.
Reacțiile oficiale includ apeluri la gestionarea durabilă a resurselor și la promovarea practicilor agricole sustenabile pentru a limita extinderea deșertificării și a degradării solului în următorii ani.
Astfel, datele Eurostat confirmă o tendință îngrijorătoare pentru România și Europa, în contextul schimbărilor climatice globale, cu impact direct asupra ecosistemelor și economiilor locale.