Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, miercuri, să declare neconstituțională legea care stabilea ca minimum 40% dintre sportivii din echipele naționale de competiții oficiale să fie români, după sesizarea președintelui Nicușor Dan.
Decizia a fost luată cu majoritate de voturi, CCR motivând că această lege încalcă dreptul la libera circulație a lucrătorilor în Uniunea Europeană și creează discriminări între sportivii români și cei europeni. Legea, adoptată pentru a sprijini sportul românesc, a fost considerată un obstacol în exercitarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor europeni.
Citește și: Ritmologia Intervențională de la Spitalul Județean a realizat o premieră medicală
Potrivit comunicatului CCR, dispozițiile legii care impuneau ca 40% dintre sportivii de performanță în competițiile interne să fie români contravin articolelor din Constituție și tratatelor UE privind nediscriminarea și libera circulație a persoanelor. În plus, legea a fost considerată discriminatorie față de sportivii europeni, afectând libertatea de alegere a ocupației și dreptul la muncă.
Decizia CCR privind legea cu 40% sportivi români în echipe
CCR a subliniat că această reglementare restricționează libertatea de circulație a cetățenilor din alte state membre ale UE, fiind în contradicție cu prevederile Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene și Carta Drepturilor Fundamentale a UE. În plus, alte dispoziții ale legii au fost declarate neconstituționale, fiind strâns legate de prevederea principală invalidată.
- Legea impunea ca minimum 40% dintre sportivii de performanță în competițiile interne să fie români
- Decizia CCR a fost luată după sesizarea președintelui Nicușor Dan
- Legea a fost considerată discriminatorie și încalcă dreptul la libera circulație în UE
- CCR a motivat că legea încalcă articole din Constituție, TFUE și Carta Drepturilor UE
Reacția președintelui Nicușor Dan și urmări
Președintele Nicușor Dan a sesizat CCR la finalul anului trecut, argumentând că legea este discriminatorie și încalcă Constituția și dreptul european. El a declarat că sprijinirea sportivilor români se poate realiza prin investiții în academii și centre de juniori, fără a impune criterii bazate pe cetățenie, precum în alte state europene și conform regulamentelor UEFA.
După decizia CCR, legea nu va putea intra în vigoare în forma actuală, iar inițiativa legislativă va fi revizuită sau abandonată. Reacțiile oficiale indică faptul că această decizie va influența politicile sportive și modul în care autoritățile vor sprijini sportul național în viitor.
În comunitatea sportivă și politică, această hotărâre a CCR a fost percepută ca un pas spre respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor europeni și evitarea discriminărilor în domeniul sportului. În același timp, se așteaptă noi inițiative pentru sprijinirea sportivilor români, în conformitate cu legislația europeană.